Planul National de Redresare si Rezilienta – propuneri

38% din forta de munca activa a Romaniei munceste in afara tarii.
31,2% dintre romani sunt supusi riscului de saracie si excluziune sociala.
10% dintre copiii din Romania se culca flamanzi.
In 80% dintre locuinte, copiii si adolescentii sunt nevoiti sa munceasa, in detrimentul educatiei.
25% dintre copii nu au un sprijin atunci cand nu stiu sa isi faca temele pentru acasa.
Tot 25% nu au acces la rechizitele ce le sunt necesare la scoala.
68% dintre elevii din mediul rural merg pe jos la scoala (17% dintre ei merg chiar peste 8 km pe zi).
12% dintre scolile din Romania nu au toalete cu apa curenta, iar in 5% dintre ele nu exista sursa de apa pentru ca elevii si cadrele didactice sa se poata spala pe maini.

Combaterea saraciei (inclusiv a celei energetice), imbunatatirea accesului la servicii medicale (in special in mediul rural si in urbanul mic) si educatia ca unica sansa a copiilor nostri la o viata buna – acestea ar trebui sa fie prioritatile Planului National de Redresare si Rezilienta.

Daca Romania vrea sa aiba o sansa la un viitor corect, decent, prosper pentru cetatenii sai, daca Romania vrea sa nu mai piarda locuitori care pleaca la munca in strainatate, daca Romania vrea sa aiba o sansa pentru a-si aduce inapoi o parte din cetatenii plecati in ultimii 15-20 de ani, trebuie sa rezolve principalele probleme pe care le are: saracia, accesul greu (sau chiar imposibil) la educatie si la servicii de sanatate.

Mai jos, cateva propuneri concrete pentru viitorul Romaniei !

Pilonul Competitivitate, Productivitate + Pilonul Digitalizare + Pilonul Social Pilonul Garantia pentru Copii si Tineri:

I. Construirea si operationalizarea la Iasi a unui centru national de cercetare – dezvoltare – inovare – testare – prototipare in stiintele ce au legatura cu cresterea calitatii vietii pentru categoriile vulnerabile (varstnici – in special cei care locuiesc singuri, avand copiii plecati la munca in tara sau in diaspora – fenomen extrem de raspandit in Regiunea Nord-Est, persoane cu diferite tipuri de dizabilitati)

Componente: 

– Crearea de echipamente, instrumente, device-uri si aplicatii mobile care sa asigure un grad ridicat de independenta pentru aceste persoane, in special in cazul in care locuiesc singure;

– Crearea de medicamente / substante / terapii pentru persoanele varstnice, care sa le ajute sa atenueze efectele imbatranirii asupra sanatatii;

– Realizarea de proiecte de cercetare cu aplicabilitate directa in economie pentru ca persoanele vulnerabile cu dizabilitati sa poata fi integrate cat mai usor in economie, in vederea atenuarii crizei fortei de munca calificata in anumite domenii.

Parteneri in proiect:

– Guvernul, prin ministerele sanatatii, muncii, economiei, educatiei si cercetarii, autoritatea pentru digitalizare, samd;

– Institutele nationale de cercetare din domeniu („Ana Aslan”, Insitutul de Cercetare in Informatica, samd);

– Universitatile prezente in regiunea Moldovei;

– Mediul privat din regiune, prin patronate si clustere;

– ONG-urile de profil. 

Rezultatele asteptate:

– Cresterea calitatii vietii acestor categorii de persoane vulnerabile;

– Degrevarea bugetului de stat de cheltuielile aferente persoanelor vulnerabile ce nu sunt independente / nu sunt incadrate in campul muncii;

– Crearea unui ecosistem economic dinamic in acest domeniu, cu atat mai mult cu cat subiectul este de mare interes in tarile UE, iar activitatile economice pe care le genereaza sunt creatoare de valoare adaugata.

Pilonul Social + Pilonul Garantia pentru Copii si Tineri:

II. Program National „O masa calda pe zi la scoala” generalizat:

Rezultatele asteptate:

– Scaderea abandonului scolar din motive materiale, in special in rural si in urbanul mic (copiii ce provin din familii sarace sunt retrasi de la scoala si folositi la munca de catre parinti);

– Imbunatatirea notelor obtinute de catre Romania la Testele PISA;

– Imbunatatirea starii generale de sanatate a copiilor si tinerilor; pe termen lung, aceasta se traduce in economii la bugetul national pentru sanatate; 

– Atenuarea fenomenului migratiei (daca beneficiaza de educatie pe termen lung, nu vor mai pleca in strainatate la job-uri fara calificare si prost platite);

– Scaderea micii infractionalitati;

– Integrarea in circuitul economic a micilor producatori de legume, fructe, carne, lactate – in special a celor din mediul rural, pentru a iesi din situatia de a practica agricultura de subzistenta si de a nu avea unde sa isi comercializeze produsele. 

Pilonul Social + Pilonul Garantia pentru Copii si Tineri:  

III. Retea Nationala de Scoli Profesionale / Licee Tehnologice dotate pentru secolul 21:

Componente: 

– Crearea, in apropierea centrelor industriale/ de servicii din fiecare regiune in parte, de campusuri tehnologice integrate, unde elevii sa invete meseriile viitorului, cu dotari (inteligenta artificiala, realitate virtuala, digitalizare, automatizare, robotizare) specifice industriilor viitorului (cele cu valoare adaugata mare, in special cele cu nivel ridicat de inovare, care pot pune Romania in varful clasamentului in UE; cele aferente Tranzitiei Verzi si Valului de Renovare a Cladirilor);

– Campus integrat = scoala + laboratoare + practica + internate (cu cazare si pensiune completa) 

Parteneri in proiect:

– Guvernul, prin ministerele educatiei si cercetarii, muncii, economiei, samd;

– Mediul privat, prin patronate si clustere;

– ONG-urile de profil. 

Rezultatele asteptate:

– Formarea unei forte de munca inalt calificate in meseriile viitorului si bine platite;

– Atenuarea migratiei fortei de munca; – Atragerea inapoi in Romania a familiilor cu copii la varsta liceului;

– Pozitionarea Romaniei ca actor principal in industriile viitorului, printre tarile UE. 

Pilonul Social + Pilonul Garantia pentru Copii si Tineri:  

IV. Retea Nationala de centre medicale comunitare in mediul rural si in urbanul mic:

Componente: 

– Crearea, in zonele unde accesul la serviciile medicale (inclusiv la cele primare), este dificil sau chiar imposibil, a unor centre medicale comunitare, unde locuitorii sa beneficieze de serviciile de baza, fara a fi nevoiti sa parcurga zeci de km pana la cel mai apropiat spital (sunt localitati enorm de multe unde locuitorii nu au mai facut un set de baza de analize si investigatii medicale de ani de zile; si localitati fara medic de familie pe o raza foarte mare);

– Centrul medical va cuprinde atat cabinetele medicale de specialitate (inclusiv stomatologic), cat si echipamentele necesare;

– Cladirea centrului medical va avea si locuinte complet dotate pentru cadrele medicale ce doresc sa profeseze acolo, dar nu au unde sa locuiasca, sau nu isi permit sa inchirieze o locuinta (toate cheltuielile cu cazarea acestora vor fi suportate in cadrul acestui program national);

Parteneri in proiect:

– Guvernul, prin ministerul sanatatii si Casa Nationala de Asigurari de Sanatate, samd;

– Universitatile de Medicina si Farmacie;

– ONG-urile de profil. 

Rezultatele asteptate:

– 100% grad de acoperire a teritoriului Romaniei cu servicii medicale (cel putin de baza);

– Imbunatatirea generala a starii de sanatate a populatiei;

– Pe termen mediu si lung, economii la bugetul de stat dedicat sanatatii, prin degrevarea acestuia de cheltuielile ce apar atunci cand pacientii ajung la medic cu probleme medicale avansate; – Cresterea exponentiala a preventiei in cazul bolilor cu cea mai mare incidenta in Romania (fie ca sunt transmisibile sau nu).

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *